*)
Cu tot cu cafea, la ora 1 m-am trântit în pat cu trupul şi mintea înţepenite. I-am pupat năsucul lui Cof, care dormea sus, lângă pernă, şi m-am scufundat imediat într-un somn ce avea să fie liniştit şi odihnitor.
**)
Cel mai mare rău pe care ţi-l poate face un om este să te facă să te îndoieşti de propria persoană, de propria fire. Să te facă să te vezi diferit, într-o lumină proastă. Să te facă să te întrebi înainte de culcare de ce ai atâtea probleme. Nu exterioare. De caracter, de înţelegere. Să te facă să te întrebi dacă într-adevăr eşti în halul acela în care te vede el. Dacă eşti chiar atât de rău, chiar atât de nebun, chiar atât de egoist, chiar atât de mincinos, chiar atât de suspicios, chiar atât de irascibil, chiar atât de neadaptat. E cel care îţi zguduie credinţa în tine. E cel care te face să mergi în faţa oglinzii, în toiul nopţii, să te uiţi adânc în negrul pupilei şi să te întrebi care e adevăratul tu. Cel pe care îl vezi în oglindă sau cel pe care îl vede el.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu