Venin

Să scriu, să scriu...

Ce să tot scriu, când oamenii se comportă ca nişte animale? Este foarte simplu să faci rău. Este foarte simplu să faci şi bine, dar ca să faci bine trebuie să şi vrei. Cel mai simplu e să nu faci nimic, şi sincer, decât răul, e mai bun nimicul. 

Unii au o logică diferită. De ce să nu faci rău când e aşa uşor să faci rău?

Prea puţini se întreabă "De ce să nu faci bine când e aşa uşor să faci bine?"

Sau poate că au sufletul atât de negru încât nici nu îşi dau seama de răul făcut. Sunt înveninaţi şi nu-şi dau seama că cel pe care-ţi varsă veninul nu are nici o vină. Au ţinut în ei ură atâta timp încât acum lovesc unde apucă. Dacă eu am suferit, el de ce să nu o facă?

Aşa se nasc alţi şi alţi monştri. E un cerc vicios. 

Spaţiul ăsta nu a fost menit niciodată să fie un spaţiu în care să mă plâng şi să-mi vărs nădufurile zilnice. A fost un spaţiu pentru nădufurile neînţelese şi de neînţeles.

Discuţii...discuţii, dezbateri, schimb de opini şi păreri. Mai puţin experienţe. Asta voiam eu. 

Sunt supărată pe Dumnezeu, dar cred în karma.

Florile sunt pentru contrast.