Zambesc, figura

Punct. Dar nu de la acelasi capat. Nu ma vreau sa scriu in moi. Documentul ala s-a terminat la pagina 168. Prea putine pagini, prea multe pagini ?....destule pentru mine.
In seara asta am sa adorm zambind, in seara asta am sa adorm gandindu-ma la vara, in seara asta am sa adorm fredonand « vara asta ». Uitand de agitatia scolii din vara, uitand de licenta. Uit de tot. Vise doar. Am sa visez numai frumos si numai bine in noaptea asta. Si chiar de n-o sa iasa totul bine, totul asa cum ma astept...nu mai las visele sa moara. Le transform intai in realitate, si-apoi le judec. Iar eu, vara asta, am sa ma reindragostesc. Mai tare, mai mult, mai cu nori, mai cu mare, mai cu munte, mai cu soare, mai cu verde, mai cu frig incalzit, mai cu foc, mai cu prieteni. Asa cum n-am facut-o pana acum. Si vara asta o sa-mi fie bine. Zambesc. Uite, zambesc! Din vara asta eu am sa incep sa traiesc. Asa cum am trait pana acum doar prin imaginatie. Si-am sa fac de toate, si-am sa fac ce vreau, si-am sa renasc. Din mine. Am sa devin, in sfarsit, eu. Si-am sa ma plimb in plaoie de zambet, nu de rau.

Iar de discursul imi e acelasi, voi sa ma iertati