Plouă. Plouă și e frig. Plouă și bate vântul și simți rece până în măduva oaselor. E liniște, pe străzi e aproape pustiu. Din nou, luminile se oglindesc în asfaltul ud.
*
Ieri am zis cu voce tare că cel mai simplu ar fi să mă arunc în fața unei mașini.
*
Omul cu barbă și blugi bleu era acolo, stătea așa cum stătea când trecusem prima dată, în urmă cu trei ore. Stătea pe bancă, pe partea dreaptă, în fund, cu mâinile între picioare și capul ghemuit în piept. Cred că așa își petrece nopțile.
Așa dormea și Leon, știi? și cu ochelarii aceia cu rame rotunde pe ochi. Dar el stătea în fotoliu, la cald.
*
Azi dimineață era cu capul mai ghemuit. Cred că dormea mai adânc.
*
Mă miră faptul că am zis-o cu voce tare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu