Mama mi-a vorbit de foarte mulți
morți azi, dar înainte sa îmi vorbească de morți îmi povestea lucruri hazlii.
Zâmbeam forțat iar când nu se uita la mine aveam timp să îmi dezmorțesc mușchii
feței. Nu eram acolo. Nu am loc niciunde.
A murit mama doamnei P. Până să moară, o credeam nemuritoare. O săptămână și împlinea 98 de ani.
Și-apoi, se pare că te poți sinucide și la 40 de ani, când ai doi copii și un soț. Mi-a fost frică să mă uit în jos
pe balcon.
Nu mai scriu. N-am mai citit.
Iar el e un om plăpând tare, mi-e greu să-mi imaginez cum se simte acum și ce va face.
