Avem tunsoare nouă. Adică mai scurtă. Mult. Aşteptăm ziua de mâine. Ca să nu aducă nimic. Punem în balanţă o multitudine de lucruri, şi-apoi ne mirăm cum de stă în echilibru. Vedem cum copilăria lor e diferită de copilăria noastră. Adolescenţa lor, de adolescenţa noastră. Terminăm cutia de suc. Mai căutăm o dată luna pe cer. Rămânem ascunşi, ne facem în continuare planuri, ştiind totodată că 90% dintre ele vor fi sortite eşecului. Aflăm lucruri noi despre unchi şi verişori. Primim informaţii noi. Repet. Primim, nu le cerem, nu le căutăm. Mâine. Mâine. Mââââineeee. Oare ce se întâmplă mâine?
hmm.....
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu